3

Te-ai nascut.

In viziunea mea, esti un simplu pahar. Gol. Din momentul in care ai fost nascut, continutul tau s-a marit. De la gol, la o picatura. Nu de alta, dar afara ploua. Ai simtit ceva nou, ceva revelator. Ai descoperit ca exista in jurul tau si altcineva/altceva. Ai inceput sa cauti, sa vrei sa gasesti mai mult. Din pacate ploaia continua si erai obligat sa primesti picaturile de apa. Nu iti parea rau,deoarece continutul tau devenea tot mai insemnat. Au trecut zile cu soare, cu ploaie, tu tot mai mare.
Tot asa pana cand intr-o zi te-ai cutremurat. Picatura care a cazut, nu era asemanatoare cu celelalte. Era o zguduire, o noutate, era o lacrima.Era o experienta care te-a speriat pentru ca te-a facut sa vezi, sa simti si alte lucruri. Ti-ai spus ca de azi inainte, te vei feri de alte picaturi diferite de cele cotidiene. Au mai trecut zile si ai inceput sa te gandesti ca atunci cand te-ai nascut, tu ti-ai propus “sa cauti, sa vrei sa gasesti mai mult” si cand ai gasit ceva nou , l-ai refulat. Dorinta ta de a regasi acel nou s-a dublat, ba chiar triplat.Ai inceput sa cauti, sa gasesti si sa accepti alte “noutati”. Experientele traite de altii te-au facut sa-ti cauti propriul nou.
*Care altii? altii scriitori, altii actori, altii prieteni.
*Unde? in simplii tai pasi de zi cu zi. Facuti INAINTE !

One of my Short Phrases: “Lasa paharul sa se umple nu numai din perspectiva ploii.”